Cum ajuta metoda Montessori in disciplina copilului
Deseori metoda Montessori a fost inteleasa gresit in ceea ce priveste disciplina, considerandu-se ca intr-o clasa Montessori, copiilor li se permite sa faca orice. Lucru care poate parea asa la o prima vedere, mai ales ca am fost invatati sa asociem disciplina prin rigori, severitate, aplicare de pedepse si recompense in functie de respectarea regurilor impuse. Insa metoda Montessori se raporteaza la disciplina in adevaratul sens al cuvantului. Cuvant care isi are radacina in discipol, care are insemnatatea de student, invatacel, deci de a invata.
Bertrand Russel (1872-1970) filozof, logician, matematician, istoric, eseist, contemporan cu Maria Montessori, marturisea:
"Am auzit de mai multe ori spunandu-se ca doamna Montessori nu se preocupa de disciplina si m-am mirat cum poate sa lucreze intr-o sala plina de copii... Trimitand pe baietelul meu care avea trei ani sa-si petreaca diminetile intr-o scoala Montessori, am constatat ca la scurt timp a devenit o fiinta omeneasca mai disciplinata... Pentru descoperirile pedagogice se cere geniu, dar pentru educatorul care urmeaza sa le aplice nu se cere geniu. Lui i se cere doar sa procedeze corect atunci cand ii invata pe copii, precum si o doza de simpatie si rabdare, lucruri care nu sunt nicidecum neobișnuite. Ideea fundamentala este simplă: disciplina adevarata nu consta in impunerea externa, ci in obisnuinta mintii care se indreapta in mod spontan mai degraba spre activitatile de dorit, decat spre cele de nedorit. Lucrul cel mai uimitor este marele succes in gasirea unor metode tehnice prin care se poate materializa aceasta idee in educatie. In aceasta privinta, doamna Montessori si-a castigat cel mai mare merit."
Drept urmare, disciplina se face prin ghidarea copilului si invatarea lui, astfel avand un efect normalizator asupra orcarui tip de personalitate. Spre exemplu, acolo unde modelul de disciplina traditional ar gasi un moment prielnic sa pedepseasca un copil care tocmai a lovit un alt copil, metoda Montessori gaseste acest fapt ca pe un moment prielnic sa invete copilul despre empatie si despre a avea grija de cei din jurul lui.
Hai sa vedem 5 abordari in Montessori pentru disciplinarea copilului:
- Nefolosirea recompenselor sau pedepsei
Pedepsele si recompensele sunt factori externi de motivatie pentru fiecare dintre noi. Asta inseamna ca prin folosirea lor, ne invatam copilul sa caute motivatia de la ceilalti atunci cand trebuie sa faca ceva, in loc sa dezvolte un model de autodisciplina. - Comunicarea respectuoasa
Discutiile cu copilul sunt tratate cu respect, astfel incat sa invete ca ii apreciem atat pe ei ca indivizi cat si parerile lor. Cand ii refuzam constant fara a le oferi si o motivatie pentru refuz, copilul va incepe sa ne ignore. Daca tipam ca sa rezolvam problemele cu ei, vor invata la randul lor ca problemele se rezolva tipand. - Copilul este ajutat daca are un moment dificil
Spre exemplu, cand copilul are tantrum, este aproape imposibil sa comunici cu el. Cu rabdare, este ajutat sa se calmeze mai intai, lucru care poate dura uneori chiar mai mult de 30 de minute, iar dupa ce se calmeaza il putem ajuta sa-si redreseze comportamentul. - Libertate cu anumite limite
Copilul are multa libertate in metoda Montessori, cu toate acestea, exista limite clare pentru a-i tine atat pe ei cat si pe ceilalti intr-o atmosfera care sa le ofere siguranta si armonie. Daca sunt prea multe limite, copilul se va simti ca traieste intr-un mediu dictatorial. Acest lucru ii poate determina sa le fie mult prea frica de a mai face ceva. Sau, de partea cealalta, sa faca lucruri pe la spatele nostru pentru a nu fi prinsi. Daca in schimb nu exista niciun fel de limita, copilul va face tot ce vrea fara sa se gandeasca la cei din jur si va capata sentimentul ca nimanui nu ii pasa de el. - Gasim metode prin care sa rezolvam problemele impreuna
In loc sa le oferim recopense sau mita pentru a face ceva, gasim metode de a lucra impreuna cu ei. Spre exemplu gasim metode sa ii implicam cand facem cumparaturi prin a-i pune sa gaseasca sau sa care ceva. Ori atunci cand punem si strangem masa le cerem sa ne ajute. Astfel, copilul invata sa faca parte din familie nu pentru ca primeste o recompensa, ci pentru ca avem grija unul de celalalt.